Prodan: Este nevoie de o prioritizare în proiectele depuse pentru fonduri

Tiberiu Prodan consideră că, începînd cu anul 2006, s-a manifestat o modă în politica românească prin care parlamentarii sunt judecaţi după numărul de propuneri legislative şi după prezenţele la microfon sau pe posturile de televiziune, fără a se lua în considerare calitatea prezenţei şi substanţa declaraţiei.

Lăsînd modestia la o parte, senatorul Prodan îşi asumă rolul de gardian al legii, acceptînd proiectele bine construite şi refuzînd pe cele care nu au trecut de faza de maturaţie. "În comisia de administraţie şi cea de agricultură vin colegi cu diverse propuneri legislative la modul în care modifică un articol sau un aliniat dintr-un articol şi îl susţin dar fără a fi cunoscători ai legii, eu spun nu."

"Prefer să mă duc să lucrez la ministere şi sub forma unor ordonanţe de urgenţă sau proiecte de lege să modificăm şi să apară lucruri care ajută primarii din teritoriu. La noi în judeţ a apărut moda depunerilor şi accesărilor de proiecte de fonduri europene sau naţionale. Toţi au ajuns să ceară patinoare, săli de sport, cămine culturale, refaceri de monumente istorice." Tiberiu Prodan subliniază că este necesară o prioritizare la nivel de judeţ a tuturor acestor obiective, altfel nu se va putea face faţă la avalanşa de proiecte. Ca exemplu negativ, senatorul PD-L a menţionat un proiect pe administraţia fondului de mediu: în 2009 foarte multe dintre administraţiile locale au accesat un capitol din fondul de mediu care permit alimentarea cu apă, canalizări şi staţii de epurare, bugetul acestui fond fiind de aproximativ 1000 miliarde lei vechi, din care maximul de alocat pentru o asemenea investiţie este de 200-250 miliarde lei vechi. "Proiectele depuse şi selecţionate pe acest capitol însumează o valoare de 2700 miliarde lei vechi. Ar trebui în jur de 11 ani de zile pentru finalizarea proiectelor deja selectate."

Prodan a mai menţionat că cei care au încercat să acceseze fonduri au avut dificultăţi în oferirea unei garanţii cu împrumutul de care au nevoie. "Pentru proiectele locale finanţate de instrumente structurale valoarea maximă ce poate fi obţinută este de 85% din valoarea proiectului. Guvernul poate să participe cu 13% din această valoare iar beneficiarul trebuie să dispună de un minim de 2% din suma eligibilă la care se adaugă cheltuielile eligibile. În aceste condiţii valoarea contribuţiei proprii variază între 2% şi 10% din valoarea proiectului. Pentru ca acest proiect să nu se blocheze, operatorii regionali pe de apă care implementează proiecte de dimensiuni mari pe POS au nevoie de o garantare."

Astfel, se încearcă implementarea unui organism de garantare dedicat acelor beneficiari de fonduri structurale care nu reuşesc să asigure procentajul necesar în acest scop.