Băişanu este deranjat de faptul că o discuţie oficială cu IPS Pimen a fost înregistrată

„Într-o discuţie purtată cu semnatarul acestor pagini (n.a. – ÎPS Pimen), cu o săptămînă înainte de a începe dezbaterea dosarelor depuse la Comisia de Fond Funciar, domnul Alexandru Băişanu a declarat: <Dumneavoastră, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, aveţi o mare dorinţă, anume să luaţi Fondul Bisericesc; şi eu am o mare dorinţă, anume să ajung preşedintele ţării; mai degrabă voi ajunge eu preşedintele ţării, decât Dumneavoastră să luaţi pădurile Fondului Bisericesc… Pentru mine este indiferent cui dau acest păduri: unui arab, unui chinez sau unui japonez”. (sursa: Roncea.ro)

Preşedintele PNL este uimit de exactitatea cu care a fost reprodusă discuţia sa cu faţa bisericească în cauză, fapt care îl face să creadă fie că discuţia a fost înregistrată pe ascuns, fie că IPS Pimen dă dovadă de o memorie fantastică.

"Dacă discuţia a fost înregistrată, atunci este ruşinos, în schimb dacă a fost memorată îl felicit şi îi doresc ţinere de minte mulţi ani de acum înainte."

Ceea ce îl deranjează pe Alexandru Băişanu este faptul că acea discuţie oficială a fost "memorată" pînă la un anumit punct. Au fost omise ultimele cuvinte care dădeau de fapt sensul discuţiei cu domnia sa.

"Pentru mine este supărător că am fost pus în aceeaşi oală cu Gheorghe Flutur şi Orest Onofrei, care se află în momentul de faţă în PD-L. Îi aduc aminte lui IPS că sunt membru al PNL, nu PD-L. Ţin să îi amintesc că nu eu făceam parte din cei care au înfiinţat acea fundaţie privată a Fondului Bisericii Ortodoxe, ci Gheorghe Flutur cu domnia sa."

Un alt element pe care domnul Alexandru Băişanu a dorit să îl introducă în memoria de stocare a IPS Pimen este faptul că el, Alexandru Băişanu, este cel care a promovat în campania sa pentru Parlamentul României un proiect de lege care vine în sprijinul comunităţii din judeţul Suceava, în sprijinul Bisericii, cultelor, sănătăţii, învăţămîntului şi infrastructurii.

"Am considerat că pădurile din judeţul Suceava trebuie să îşi lase foloasele în judeţ şi să nu mai fie jecmănite de către statul român prin instituţia numită Regia Naţională a Pădurilor. Am considerat că de binefacerile şi produsele pădurilor sucevene trebuie să beneficieze toţi cetăţenii judeţului. Dacă preoţii sunt slujitorii Domnului, mi-am pus întrebarea dacă Dumnezeu vrea păduri."

Băişanu este de părere că pădurea nu ar trebui să fie vreodată pentru unii, ci pentru toţi cetăţenii.