Indicatoare ale nivelului de civilizaţie

Povesteam cu un amic de-al meu, I.M., care e de fel de pe lângă Fălticeni, cum face el cu gozul, când mere p-acasă la ai lui. Strânge frumos tot gozul, îl pune în nişte pungi cumpărate de la (cenzurat, nu facem reclamă pe gratis niciunui supermarket!), pe care le pune în motor, iar motorul îl descarcă direct la tomberonul/ghena de gunoi de lângă blocul unde domiciliază în frumosul oraş Suceava (în germană Sotschen, în poloneză Suczawa, în maghiară Szucsáva), de unde, gunoiul mergea, până mai deunăzi, la o groapă ne-ecologică la... Fălticeni (adică aproape de locul unde a fost produs). Drumul cel lung al gunoiului fălticeneano-sucevenesc este pentru mine doar un pretext ca să vă explic de ce nu sunt un cetăţean model, care, dacă deţine o proprietate în Suceava, pentru care voi fi supraimpozitat, căci o merit!, nu vrea să plătească taxele de salubrizare în Suceava, din cauza lui nefiind bani pentru deszăpezirea trotuarelor iarna (îmi pare rău s-o spun, dar v-o spun cu ochi critic de ardelean!), iar vara pentru asfaltare trainică, fără şmechereli politice, care să reziste mai mult de un sezon...

Amicul meu de la Institutul de Statistică, C.I., mi-a zis clar în faţă că cei ca mine strică statistica oraşului, căci producţia de gunoi per capita este un indicator european al nivelului de civilizaţie. Aşa că, mi-a sugerat să produc mai mult decât cele trei kilograme anuale de gunoi pe care le deversez pe ascuns în tomberoanele sucevene... Degeaba i-am explicat că diferenţa de la cele trei kilograme anuale, aruncate fraudulos la tomberoanele din Suceava, la cele şase kilograme anuale, pe care le produc cu greutate, le iau să le deversez la Cluj, unde sunt un cetăţean model, plătind taxă de salubritate aproape (sic!) la fiecare din apartamentele pe care le deţin şi că produc gunoi pe măsura mizeriei (fizice, se-nţelege) de care mă simt în stare s-o produc.

Şi totuşi, cine strică indicatoarele de care îmi povestea prietenul meu? Acum un an am fost la Spitalul din Suceava, împreună cu câţiva colegi de catedră, să îl vizitez pe un coleg aflat într-o stare aproape de final. Am înţeles că pentru leul ăla pe care ni l-au luat la întrare, deoarece cei din spital nu voiau să genereze gunoi, stricând, la rându-le, indicatorul amicului statistician, am primit nişte tălpici... Evident, departe de mine gândul că poate e o afacere de partid, deşi proaspăta pavelizare a curţii îmi dădea indicii clare că mă auto-amăgesc. Important este că băieţii au avut totuşi grijă de indicator, astfel încât la ieşire să existe şansa ca unii din noi să arunce la tomberon tălpicii ce i-am cumpărat pentru un leu. Doar că unii, aruncau aceşti tălpici prin curte, sau pe stradă. Civismul din mine a făcut să mă răstesc la ei şi să îi întorc (cei drept, erau puţin cam corsicani după aspect, dar eu nu promovez rasismul, fiind un liberal în construcţia mea internă) să repare indicatorul, adică să ridice gozul abandonat pe domeniul public. Sincer, nu mi-a plăcut că ai mei colegi nu vedeau astfel de lucruri, deşi era vorba de cetatea lor...

Încep să apară pe la toalete inscripţionări de tipul “Cum arată WC-ul după ce îl foloseşti, ăla eşti!”. Din păcate, pentru un popor proaspăt ieşit din mezozoic, care încă nu ştie folosi corect ştampila (eu sugerez să se folosească tuşul pe falange, ca la populaţiile din Centrafrica, sau, să se treacă la vot censitar bazat pe IQ), cum ne aşteptăm să folosească corect WC-ul? O călătorie cu trenul pe unele rute, o vizită pe la WC-urile ecologice, sau pe la unele instituţii ar putea spune multe. Am să îi spun statisticianului ăla cu gunoiul să se liniştească şi să se mai gândească la un indicator calitativ, legat de budă şi de folosirea ei, în locul celui cantitativ, legat de gunoiul tomberinizat. Că doar, folosirea corectă a WC-ului este un indicator al nivelului de civilizaţie.

Tiberiu Socaciu
Producător de gunoi şi utilizator de WC

Dicţionar ardeleano-român:
budă  (plural bude, buzi) = closet; uneori şi cu sensul de closet rudimentar
goz = gunoi
a mere = a merge
motor = maşină