Cei patru apostoli: Luca şi Matei

Când eram mic, printre poezelele rimate pe care le ziceam era şi „Căţeluş cu părul creţ / Fură raţa din coteţ / Şi se jură că nu fură / Dar l-am prins cu raţa-n gură!”, poezea ce arată caracterul uşor tâmp al acestui popor, care, fie vorba între noi, ar trebui să se distanţeze de capodoperele „Mioriţa” şi „Meşterul Manole”, care ne învaţă, alături de „Căţeluş cu părul creţ...”, să fim sau să facem lucruri nu tocmai demne de un cetăţean comunitar, cum ar fi: furtul calificat („Căţeluş cu părul creţ”), pasivitate în cazul asocierii în vederea comiterii de infracţiuni („Mioriţa”), crimă cu premeditare („Meşterul Manole”). Stau şi mă gândesc, oare Elodia naţională nu s-o fi săvârşit ca o Ană manolesciană în fundaţia vre-unui edificiu (de la latinescul „aedificium”) măreţ?

Revenind la poezelele copilăriei, sigur vă e cunoscută creaţia anonimă  cu tentă ironică „Cei patru apostoli au fost trei / Luca şi Matei”. Şi nu am cum să ocolesc, trebuie să  revin la concitadinul meu, domnul deputat Gurzău despre care băieţii de la „Financiarul” – mi-ar place să îl nominalizez pe „găozarul” (îmi pare rău, dar e (C) Băsescu Traian) care a scris articolul, dar nu e semnat... - au scris şi au publicat articolul „Adrian Gurzău (PDL) propune schimbarea denumirii de “rom” în “ţigan”” (vezi online la http://www.financiarul.ro/2010/08/24/adrian-gurzau-pdl-propune-schimbarea-denumirii-de-rom-in-tigan/#comment-142661), articol bazat pe un comunicat al celebrului deputat popularist, din care cităm „Adrian Gurzău prezintă patru argumente în favoarea propunerii sale.

    * “Denumirea de rom este una convenţională, stabilită recent şi nu are justificări istorice legate de etnicii ţigani;
    * recent, unele comunităţi de ţigani au cerut revenirea la denumirea lor tradiţională, spunând că nimeni nu i-a întrebat atunci când s-a decis trecerea la apelativul rom;
    * celelalte popoare europene le spun ţigani (folosind cuvinte având aceeaşi rădăcină cu cea de ţigan: gitan (fr.), gipsy (en.), gitano (sp.), ţiganski (bg.), ţîgan (rus.), Zigeuner (ger.) etc, în formule lingvistice aflate în cultura lor tradiţională nu există termenul de rom;

tocmai de aceea putem spune că alegerea denumirii de rom doar în cazul ţiganilor din România este una intenţionat aleasă pentru a lăsa loc confuziei”, precizează Adrian Gurzău, prin intermediul comunicatului.”. Stau ca boul în faţa porţii celei noi a ţăranului şi nu reuşesc să număr cele patru argumente. Acum, stau strâmb şi judec drept:

    * ori domnul deputat are probleme serioase de clasa întâi (când se învaţă numeralele cardinale), ceea ce sincer, nu prea cred, căci altfel nu putea strânge bănuţi (adică numerale cardinale) pentru a intra în Parlament (sau intrarea în Parlament nu mai costă bănuţi? Era un deputat care zicea că a luat credit bancar ca să intre pe lista scurta a Partidului...);
    * ori doamna/domnişoara/domnul găozar a pierdut la copy-paste o parte din text, ceea ce nu cred, căci folosesc software pentru DTP şi culegere de text ce l-a costat pe „mogul” (îmi pare rău, dar e (C) Băsescu Traian) o căruţă de bani.

 

Dar cum nu se face să ne legăm de amănunte, am să vă ofer pe final răspunsul pe care l-am postat pe site „Tiberiu Socaciu Comentariul dumneavoastră aşteaptă să fie moderat  
Duminică, 05 Septembrie 2010 la 8:18 am

1. Si in ungureste li se spune “roma”. Probabil si in alte limbi.

2. Numele vine de la “romanes”, asa cum isi spun ei intre ei

3. Draga dom’  deputat, citeste punctul meu de vedere in “Eu, robotul” si in “Noi suntem romani?” pe tiberiusocaciu.wordpress.com. Faptul ca ai lacune si ca suntem concitadini, nu te poate scuti de a fi obiect de amuzament public.

T. Socaciu
Cluj”

Tiberiu Socaciu
analist-comentator  
 
Notă: Puteti citi opinii, puncte de vedere, comentarii, pamflete, analize şi sinteze pe blog-ul meu aflat la adresa http://tiberiusocaciu.wordpress.com.