Cele două feţe ale adevărului

Dusă  în faţa ghilotinei la 8 noiembrie 1793, madam Rolland a spus celebrele cuvinte: „ O libertate! Câte crime se comit în numele tău!” Trăim în libertate.

Da e adevărat, însă suferim de un mare păcat, acela de a ne ascunde de adevăr. Europenii să laudă cu o cultură de nota 10, cu faptul că aici a apărut raţiunea şi gândirea de tip raţional ce explică lumea prin cauză şi efect. Aici a apărut capitalismul, dar şi democraţia, două dintre caracteristicile de bază ale lumii de astăzi.

În acelaşi timp însă europenii nu suflă nici un cuvânt despre modul în care Europa a ajuns în fruntea gândirii şi dezvoltării economice mondiale. Despre exploatarea sălbatică a omului de către om, cum ar fi spus Marx. Despre transformarea lumii noi în colonii, despre uciderea a milioane de oameni fără milă, sau jefuirea fără drept de apel a Americii de Sud sau a Africii. Da! Asta au făcut-o tot europenii. Bunăstarea de azi a vestului Europei are în urmă secole de jefuire a unora, care nu au mai reuşit niciodată să-şi mai revină din colapsul economic. E o istorie care în şcolile europene nu prea se învaţă. Minciuna este una dintre caracteristicile de bază ale fiinţei umane. Omul şi-a folosit curiozitatea şi viclenia pentru a înşela şi stăpâni natura, iar mai apoi pentru a-şi înşela proprii semeni. Cu toţi minţim, însă nimic, parcă nu e mai grav ca minciuna publică. Cele două feţe ale adevărului, una văzută şi cealaltă ascunsă, se practică şi în presă.

Există un adevăr care există în ziare şi unul, mai nou, care apare pe bloguri. Şi aceeaşi oameni, gândesc şi acţionează cu două măsuri asupra unui singur lucru. Admir blogurile ziariştilor, cele mai multe fiind foarte reuşite. Nu reuşesc să înţeleg de ce „lucrurile „ de pe blog nu apar şi în ziar. Presa, care este paznicul, pe semne al democraţiei, se ascunde de adevărul spus ziua în ziare, ce apare noaptea pe bloguri. A murit curajul ziariştilor, sau frica de procese şi scandaluri îi fac să se ascundă în spatele tastelor şi să închidă ochii celor care vor adevărul, dar nu ştiu să folosească internetul sau nu au aşa ceva. Chiar e nevoie ca trei sferturi dintre români să fie ţinuţi în întuneric şi departe de adevăr. Nu pot să înţeleg! Probabil din acest motiv nu voi avea prea curând un blog. Nu mă pot ascunde de adevărul, aşa mizerabil, care se află în jurul meu.