Aici sunt pensiile dumneavoastră!

        După o perioadă în care a fost mai puţin prezent în mass media suceveană -perioadă care s-a suprapus, nu întâmplător, cu cea în care Palatul Administrativ s-a aflat sub asediul protestatarilor mobilizaţii de sindicate, dar şi de pesediştii suceveni- Gheorghe Flutur, preşedintele PD-L şi al Consiliului Judeţean Suceava, a revenit în forţă, la sfârşitul săptămânii trecute,  printr-o conferinţă de presă. Intervenţia domnului Flutur era previzibilă pentru că, pe de o parte, presiunile exercitate de protestele din stradă şi de votul de la moţiunea de cenzură s-au stins, iar, pe de altă parte, disputa din interiorul PD-L privind o posibilă remaniere impunea conturarea unei poziţii. Nu în ultimul rând, după poveţele anterior formulate de domnul Flutur către activiştii partidului -potrivit cărora tăierea pensiilor şi a salariilor trebuie explicată poporului votant din perspectiva reformelor şi a modernizării statului-, se aştepta, din partea liderului  pedelist, un exemplu concret, care nu a întârziat să vină, încărcat însă de o doză de cinism la care, sincer să fiu, nu mă aşteptam.
        Clivajul apărut în PD-L între, pe de o parte, majoritatea parlamentarilor dar şi unii lideri din teritoriu -care se simt frustraţi de faptul că tocmai ei, cei care nu au fost consultaţi când s-a decis luarea măsurilor de austeritate, vor deconta  în faţa electoratului efectele acestora- şi, pe de altă parte, cei aflaţi în echipa guvernamentală şi în imediata apropiere a preşedintelui Băsescu este, de acum, unul de notorietate. Acest clivaj se suprapune şi peste bătălia declanşată în partid pentru ocuparea poziţiilor de vârf la anunţatele, dar între timp amânatele, alegeri interne. Chestiunea aflată acum în discuţie este cea privitoare la remanierea guvernamentală solicitată cu destulă vehemenţă de către parlamentarii partidului. (Gurile rele spun chiar că susţinerea guvernului la moţiunea de cenzură fusese condiţionată de deputaţii PD-L de efectuarea de urgenţă a unei remanieri). Poziţia domnului Flutur era previzibilă, domnia sa crede că guvernul trebuie să se  concentreze pe măsurile de relansare     economică şi nu să aibă ca obiectiv remanierea.
         Toată tărăşenia cu remanierea îşi are hazul ei. Binecunoscutul dicton latin „panem et circenses” a căpătat o versiune nouă şi îmbunătăţită. La aproape două milenii după epoca în care scriitorul Juvenal reproşa contemporanilor săi ca aceştia nu mai cereau statului decât să le umple burţile si să le distragă atenţia cu „circenses”, a venit vremea marelui gânditor Mihail Hărdău, senator PD-l, să filozofeze: „Poporul vrea circ şi sânge. Circ le dăm la moţiune, aşteaptă sângele". Spre deosebire de împăraţii romani, care au  înţeles că pot ţine în frâu masele -oferindu-le pe lângă mijloacele de subzistenţă “pâine” şi “circ” adică distracţie, pentru a le abate atenţia de la problemele grave ale imperiului-, domnul Hărdău crede că românii se vor mulţumi cu „sânge" (remaniere) în loc de“pâine”, ce-i drept cu un surplus de “circ”, pe care clasa politică îl furnizează necontenit.
        La ora când scriu aceste rânduri, lucrurile sunt pe cale să se limpezească. Toată „clasa” pedelistă (miniştrii, parlamentarii, preşedinţii organizaţiilor judeţene si europarlamentarii) este reunită la Snagov pentru a dezbate măsurile guvernamentale pentru perioada următoare şi situaţia partidului. Dacă că va veni, aşa cum se spune, şi „dirigintele” clasei,  vom avea răspuns şi la chestiunea remanierii.
        Dar să revin la conferinţa de presă susţinută de preşedintele Flutur. Citez şi mă minunez: „Dacă mamei mele i-am tăiat pensia, trebuie să-i arăt bucata de drum pe care am construit-o din porţiunea de pensie tăiată. Asta cred eu, ca om politic. În perioada următoare trebuie să ne concentrăm pe infrastructură. Sunt de acord şi cu căminul cultural, dar ca să ajungi la cămin îţi trebuie un drum”. Urmând logica domnului Flutur, mă aştept să apară, cât de curând, pancarte inscripţionate ca în titlul acestui comentariu. Bănuiesc că şabloanele folosite nu cu mult timp în urmă mai există prin vreo magazie. Cât este să înlocuieşti cuvântul „banii” cu „pensiile”? Dacă tot tăiem pensiile ca să facem drumuri, drept ar fi să se înceapă cu drumul către ţintirim. Spun asta pentru că -în condiţiile în care pensiile şi aşa mici sunt amputate, iar asistenţa medicală este aşa cum este în România- pentru cei mai mulţi pensionari, acesta este, din nefericire, drumul cel mai apropiat.
        Intrând în jocul de imagine avansat de domnul Flutur, bănuiesc că mama domniei sale îl va mângâia părinteşte pe creştet. Dar, mă tem că, dacă domnul Flutur se va duce la o altă măicuţă bătrână şi îi va arăta mândreţe de drum zămislit din bănuţii tăiaţi din pensia acesteia va scăpa cu greu fără a fi urechiat.