Gustav Mahler, omagiat la Biblioteca Bucovinei

Criticii şi analiştii spun că Gustav Mahler a exprimat în gradul cel mai înalt de măiestrie tragicul suflet european în secolul trecut, secolul genocidurilor: armean, nazist şi bolşevic-stalinist. S-au împlinit recent 150 de ani de la naşterea compozitorului şi dirijorului austriac Gustav Mahler (7 iulie 1860 Kalischt Bohemia - 18 mai 1911 Viena), iar anul viitor se vor comemora 100 de ani de la moartea autorului.

Stilistic, opera sa a marcat tranziţia dintre clasicitatea austro-germană şi modernismul componistic al Europei influenţată de marile conflagraţii ce se pregateau. Genialitatea lui s-a manifestat timpuriu, din fragedă copilărie, şi îşi urmează cursul nestăvilit pînă în zilele noastre, neşubrezită de trecerea timpului. Opera sa nu a fost foarte vastă (10 simfonii, dintre care ultima neterminată, o operă simfonică pentru voci şi orchestră ("Das Lied von der Erde") şi lieduri.
 
Una dintre colecţiile audio prestigioase pe care Sala de Arte le pune la dispoziţia melomanilor este reprezentată de cele zece simfonii mahleriene, în cîteva versiuni şi interpretări celebre, între care excelează versiunea editată de Orchestră Simfonică Radio din Frankfurt, sub baghetă dirijorului Eliahu Inbal. Biblioteca deţine şi colecţii de lieduri mahleriene.
 
Scriitoarea Angela Furtună a declarat că în curînd, biblioteca va primi şi volumul editat în America, Why Mahler? How One Man and Ten Symphonies Changed the World  (De ce Mahler? Cum au putut un om şi zece simfonii să schimbe lumea?) de Norman Lebrecht. Ed. Faber; 362 pagini.
 
 Viziunea despre simfonie a lui Mahler conţine esenţa extrapolării Totului, esenţa de care sunt preocupate prin definiţie geniile: "Simfonia trebuie să fie că lumea. Aceasta trebuie să cuprindă totul. " De la amintiri despre copilărie şi maturizare, la speranţe deşarte, cîntece populare, dragoste şi moarte.
 
 Aşa cum sugerează Norman Lebrecht, exegetul operei mahleriene, fiecare simfonie scrisă de Gustav Mahler este a€œun motor de căutare a adevărurilor profunde, nerevelate”  şi "o incursiune rapidă în emoţia umană abisala”.